Povestea Lysei a început într-un loc pe care nicio pisică nu ar trebui să-l numească acasă.
O femeie din Ștefănești își vânduse casa, iar când am vizitat proprietatea, am găsit-o pe Lysa acolo cu două pisici persane într-o pivniță întunecată și umedă.
Aproape că nu era lumină naturală, aerul era încărcat cu umiditate, iar condițiile erau pur și simplu insuportabile pentru animale – de fapt, pentru orice ființă vie.
Când am văzut condițiile în care trăiau, am știut că nu le putem abandona pur și simplu sorții lor. Din fericire, persanii au găsit rapid un cămin de plasament în Austria, iar noi le-am promis că nici Lysa nu va fi lăsată în urmă. Așa că ne-am întors să o luăm cu noi.
Astăzi, Lysa locuiește în adăpostul nostru de animale, într-un mediu care nu putea fi mai diferit.
În loc de o pivniță întunecată, acum are căsuța noastră pentru pisici, aer proaspăt, lumină naturală și un cadru verde unde se poate relaxa în sfârșit și observa lumea din jurul ei.
Evident, Lysa este încă precaută cu străinii. Deoarece trăia într-un mediu atât de izolat, cu puține oportunități de socializare, are nevoie de timp pentru a se simți suficient de sigură pentru a avea încredere în cineva.
Dar am dobândit deja o perspectivă minunată asupra adevăratei naturi a pisicii ascunse în spatele acestei timidități.
Când femeia care o îngrijise anterior a venit în vizită, Lysa a recunoscut-o și s-a apropiat de ea calm și prietenos.
Acest lucru ne-a arătat ceva foarte important: Lysa nu este nicidecum o pisică căreia îi disprețuiesc oamenii.
Pur și simplu are nevoie de șansa de a construi o legătură cu persoana „ei”.
Și odată ce această legătură este stabilită, suntem siguri că o latură cu totul nouă a Lysei va ieși la iveală.
Ceea ce are nevoie acum este o familie răbdătoare, care să nu aștepte totul de la ea în prima zi, oameni care să-i ofere timpul și siguranța necesare pentru a putea înțelege:
În sfârșit este acasă.
După ce și-a petrecut o mare parte din viață într-o pivniță întunecată, îi dorim ceva complet diferit pentru viitorul ei: o canapea confortabilă unde să se poată cuibări; o fereastră însorită cu o priveliște frumoasă de pe care să poată observa ce se întâmplă afară; și seri liniștite pe care le poate petrece în siguranță în brațele oamenilor pe care a ajuns să-i iubească.
_________________________________________
Lysas Geschichte begann an einem Ort, den keine Katze ihr Zuhause nennen sollte.
Eine Frau aus Ștefănești hatte ihr Haus verkauft und als wir das Anwesen besuchten, fanden wir Lysa dort zusammen mit zwei Perserkatzen in einem dunklen, feuchten Keller vor.
Es gab kaum Tageslicht, die Luft war schwer von Feuchtigkeit, die Bedingungen waren schlichtweg unzumutbar für Tiere, eigentlich sogar für jedes Lebewesen.
Als wir sahen, unter welchen Umständen sie dort lebten, wussten wir, dass wir sie nicht einfach ihrem Schicksal überlassen konnten. Glücklicherweise fanden die Perser zeitnah eine Pflegestelle in Österreich und wir versprachen, dass auch Lysa nicht zurückbleiben würde. Also kehrten wir zurück, um sie mitzunehmen.
Heute lebt Lysa in unserem Tierheim, in einer Umgebung, die kaum unterschiedlicher sein könnte.
Statt eines dunklen Kellers hat sie nun unser kleines Katzenhaus, frische Luft, natürliches Tageslicht und eine grüne Umgebung, in der sie endlich entspannt das Geschehen um sich herum beobachten kann.
Verständlicherweise ist Lysa Fremden gegenüber noch vorsichtig.
Da sie in einer so isolierten Umgebung ohne große Möglichkeiten zur Sozialisierung gelebt hat, braucht sie Zeit, bis sie sich sicher genug fühlt, um jemandem zu vertrauen.
Doch wir konnten bereits einen wunderbaren Einblick in das Wesen der Katze gewinnen, die sich hinter dieser Schüchternheit verbirgt.
Als die Frau, die sich zuvor um sie gekümmert hatte, zu Besuch kam, erkannte Lysa sie wieder, sie näherte sich ihr entspannt und freundlich.
Das hat uns etwas sehr Wichtiges gezeigt: Lysa ist keineswegs eine Katze, die keine Menschen mag.
Sie braucht lediglich die Chance, eine Bindung zu „ihrem“ Menschen aufzubauen.
Und sobald diese Bindung erst einmal besteht, wird sich, da sind wir uns sicher, eine ganz neue Seite von Lysa zeigen.
Was sie jetzt braucht, ist eine geduldige Familie, die nicht schon am ersten Tag alles von ihr erwartet, Menschen, die ihr die nötige Zeit und Sicherheit geben, damit sie begreifen kann:
Sie ist endlich zu Hause.
Nachdem sie einen Großteil ihres Lebens in einem dunklen Keller verbracht hat, wünschen wir uns für ihre Zukunft etwas ganz anderes: ein gemütliches Sofa, auf dem sie sich zusammenrollen kann; ein sonniges Fenster mit schöner Aussicht, von dem aus sie das Geschehen draußen beobachten kann und ruhige Abende, die sie sicher und geborgen in den Armen der Menschen verbringen darf, die sie inzwischen ins Herz geschlossen hat.
